joi, 23 iunie 2011

Heei xD


M-am gândit să anunţ că de mâine nu mai intru pe blog. Fără panică ! :)) Revin, dar n-am dată fixă. Va dura cel puţin o săptămână bicăz plec, iar eu când plec o cam lungesc cu venitu’ acasă.
Deabia aştept mâine. Avem atâtea planuri pentru timpul pe care mi-l voi petrece acolo:
  • Să dormim afară sau în fân.
  • Să mergem la Slănic la baie.
  • Să stăm până noaptea târziu.
  • Băieţi frumoşi şi când zic asta mă gândesc la A… şi la mine :-” :))
  • Să citesc Jurnalele lui Ştefan.
  •  Să fac compunerile alea la engleză cu toate că la anu nu mai vine profa.
  • Să ne mărim grupu’ şi să schimbăm din locurile pe care le frecventăm.
  •  Să ne batem aproape zilnic cu apă.
  • Să facem panaramă de târg.
  • Să ne dăm în coţomedia aia tâmpită din târg.
 etc. etc. etc.
O să fie o vară super, ştiu eu asta ( ăsta seamănă a moment de optinism).

marți, 21 iunie 2011

.


Prima săptămână de vacanţă şi eu mă plictisesc îngrozitor.. E, e abia marţi, până să face vineri o să am senzaţia că trece un semestru şcolar. Am terminat mai mult de jumătate de temă la română. Da ştiu, sunt nebună dacă fac tema de acu’, dar din plictiseală, ce nu faci? Şi totuşi, e mai bine aşa, când o fi distracţia mai mare, asta dacă va fi, eu nu o să mai stau să fac teme.
Abia aştept să vină mai repede vineri şi să plec. Sper să fie vreme bună.. nu cum anunţă ăştia ploi. Săptămâna viitoare o să fie prea tare, doar e festivalu’ ăla la bunicămea acolo şi anu’ ăsta o să-l străbatem în lung şi-n lat de “n” ori.  Poate seara o să stăm şi noi mai mult şi poate nu ne mai trimite poliţia acasă.

Plictiseala de la începutul verii.


Simt, simt că-i vară cu toate că îmi tot zic: încă nu e vară pentru mine. Ştii, e sentimentu’ ăla când aştepţi să fie totul perfect ca să poţi da un verdict. Aşa sunt şi eu acum.. Admit că a venit vara şi că e vacanţă, dar nu pot să afirm cu siguranţă acest lucru. Nu mă simt a fi eu. Stau aici, agăţându-mă de fiecare persoană care-mi iese în cale, cerând o porţie mică de râs. Astea două zile petrecute acasă m-au făcut să-mi dau seama că dacă va mai fi să îmi petrec în vacanţa asta o săptămână aici, în oraş, îmi voi lua câmpii. Am devenit dependentă de locul ăla, de comuna aia :o3 Acolo e gaşca mea, toţi cei care sunt dispuşi să mă asculte atunci când simt că explodez, ce-i care îmi ridică oricând moralul şi nu mă lasă să mă plictisesc.
În astea două zile, nu am făcut nimic altceva în afară de a închide şi deschide pc-ul, de a îmi umple telefonul cu melodii dance’ şi de a-mi face tema la română. În astea două zile, am scris la română cât n-am scris toată vara trecută şi dacă mâine scriu iar, termin tema. Am venit eu în oraş pentru un căcat de buletin care nu mă ajută la nimic, în loc să stau cu fetele.  Nici să citesc nu mai am chef, am ambele volume din “ Jurnalele lui Ştefan” pe birou şi mă tot chinui să citesc prima pagină din “Începuturile“.  E prea cald şi se anunţă şi mai mare căldură. Vroiam asta, dar nu chiar atât de cald.
Mi-e teamă..  mi-e teamă să nu fie aşa şi acolo. Să nu fie la fel de mare plictiseala. Nu aş rezista, m-am obişnuit să fie distracţie în fiecare zi petrecută acolo.

joi, 16 iunie 2011

16 iunie ’11


S-a mai terminat un capitol, un an şcolar.. Am terminat şi eu cu bine clasa a 7-a. Mâine e premierea.. la o oră târzie ca în fiecare an.  Aştept de atâta timp vacanţa, dar când mă gândesc că la anu vom fi a 8-a şi că va fi ultimul nostru an împreună, cred că prefer să mai fie şcoală. La anu’ chiar trebuie să mă pun pe învăţat, nu că nu aş fi făcut şi asta până acum, dar dintr-a 5-a am început să scad cu câteva sutimi în fiecare an.
A fost o superbă ultimă zi de şcoală. A trecut diriga pe la noi şi am făcut-o plăcinţică de cum a intrat pe uşă. Presupun că şi-a dat seama cât de dor ne-a fost de ea. Dirigu’ ne-a filmat pentru revederea de peste 10 ani, bicâz la anu’ iese la pensie. Nici măcar nu ne bucurăm ! Să se înţeleagă sarcasmul meu. S-au bătut ăştia din clasă cu apă, Pacific scria pe clasa noastră. Toată lumea udă fleaşcă, iar eu intactă. Multumesc că nu m-aţi udat. Abia aştept să fac rost de pozele de azi.
Şi anu ăsta’ şcolar vreau să-l închei cu nişte schimbări. Mâine vreau să mă tund, dar de data asta mult mai scurt. 

Mda..  M-am plictisit de BLOG!

marți, 14 iunie 2011

Şi vine vacanţa..


Mda, începe să se cam pună prafu’ pe aici. Se apropie vacanţa, iar eu nu am nici cel mai mic gram de binevoinţă să petrec câteva minute în faţa pc-ului, dar din păcate, trebuie să petrec ore în şir pe aici, cel puţin, până vineri.  Nu prea mai am idei şi nici chef să scriu pe blog, poate e de vină şi vremea asta pişăcioasă. De vineri, plouă cam în fiecare zi şi cică va ploua până joi aşa. Pot să implor să nu plouă pe 19? Nu vreau să mă gândesc că tot anu ar fi mohorât din cauza unei ploi.
Se întâmplă prea multe într-un timp aşa scurt. S-a întors diriga, azi au vorbit cu ea la telefon şi joi vine pe la noi. Abia aştept să o revăd, mi-a lipsit enorm şi sper să ne ia iar la dirigenţie. Mai sunt diferite chestii despre care prefer să nu vorbesc şi pe care vreau să le uit, dar din păcate, e cam greu.
Totuşi, aştept ziua de vineri – să scap odată de şcoală ! Am început să-mi planific timpul pe care-l voi petrece acasă şi cel pe care îl voi petrece acolo. În momentul de faţă, cea mai mare problemă a mea e că nu ştiu dacă să rămân sau nu săptămâna viitoare acolo. Mă gândesc, am aşteptat atât de mult să stau iar acolo şi când am ocazia las asta la o parte, dar în acelaşi timp consider că înainte de a pleca trebuie să-mi pun la punct tot, de la lucruri materiale până la sentimente.  Mi s-a cam tăiat, nu vreau să mai stau cu cutare ştiind că m-a rănit, dar am fost prea iertătoare.
Mi-e greu să las blogul în urmă, vreau să încerc să-i conving pe ai mei să îmi bage net acolo, cu toate că am presimţirea că nu voi reuşi. Anyway, nici măcar nu ştiu cât o să mai reziste..

marți, 7 iunie 2011

Şi s-a sfârşit..


Chiar se termină. Nu e vis. Nici măcar una din iluziile mele nu e. Anul ăsta şcolar a ajuns la sfârşit.
Poate a cam început să-mi pară rău. A fost cel mai frumos an de şcoală cu toate că am rămas fără scumpa noastră dirigă. Am râs şi nu ne-am mai strofocat prea mult pentru note. Anul ăsta a fost liniştit, amuzant şi cu tot felul de faze. Cred că a fost şi anul cu cei mai mulţi nervi, totuşi, anul ăsta’ am fost puţin mai uniţi.
Azi am şters manualele, mâine urmează să le predăm. Ore, la ore vin profesorii ca să nu zică că n-au fost – marea majoritate. Mai sunt astea 3 zile, că de săptămâna viitoare sigur nu ne mai stresează şi o să mergem la şcoală mai degeaba. Joia de obicei ne trecea notele în carnet şi vinerea stăteam vreo 2 ore. Ne-am propus să mai mergem şi noi după ore prin parcuri – doar ne-am propus.
La anul ni se cam vor schimba din profii’ – bio, civică, fizică ( parcă). Sper să vină şi diriga’ înapoi că aşa se aude. O prea iubim, păcat că ne-am dat seama de asta după ce a plecat. Mi-am promis şi mi se pare că am vorbit şi cu C. să o super îmbrăţisăm când o vom vedea again.
 Oricum.. de pe acum urez: BINE AI VENIT VACANŢĂ !

luni, 6 iunie 2011

Stresul de luni seară’


E vară. E cald. E frumos. Fără teme. Bună dimineaţa – e şcoală ! Degeaba e vară dacă e şi scoală în acelaş timp. Sunt stresată la maxim cu testele care trebuie să le dăm şi chestii ce ţin de şcoală. Am învăţat până acu’ la istorie pentru test – nici în ultimele săptămâni nu scap. Dăm test şi la engleză, pot să iau notă mică bcz am luat 10 în testele precedente şi ne-a zis că ne trece nota cea mai mare. Joi cică dăm un test la română – avem câte 5 note, ce dracu’ !?
N-am nici un chef de asta. Sunt abătută şi numai de învăţat nu-mi arde. Pe de o parte mă roade punctu’ ăla la purtare pe care ni-l scade degeaba şi pe de altă parte mă doare.. prostia mea. Uneori mă gândesc cât de cretină pot fi şi cât puţin creier am de fapt. Se observă cât îmi place să dau vina pe mine. E aiurea – stres, stres, stres. M-am abţinut de la a face o mare prostie, dar am luat boala Aleksei. Mi se bat gândurile cap în cap şi nici nu ştiu cu care să încep. Ar trebui să zic cât de bow eşti? Sau să încep să mă plâng de cât de bătut în cap e Mr. Bow Jr.? Mai bine aş zice că aştept vara, nu? Am zis asta de nenumărate ori. E prea cald, prea cald pentru a petrece 6h/zi într-o bancă.  Încă 8 zile doar.

Las-o baltă. Mă duc să învăţ la istorie.

Calculul de la sfârşitul săptămânii


LUNI – Ducă-se naibii’. Punct scăzut, cică.
MARŢI – Anunţarea testului la istorie – deci super naşpa. Am fost la muzeu şi am râs – deci super tare. M-am plimbat prin Balif  în speranţa că mă găsesc şi pe mine o pereche de balerini.
MIERCURI – Am fost la şcoală degeaba, dar măcar ne-am uitat la film şi m-am plimbat cu Cătă prin OZN.
JOI – Nu am făcut decât info şi bio, în rest ne-a plouat pe la cimitir. A fost fain, doar am râs.
VINERI – Am rââââââââââs la şcoală de ne-am spart ! Mai avea puţin şi ne dădea afară de la civică.  Am stat până la 11,30 afară şi nici măcar nu ne-am certat.
SÂMBĂTĂ – Zi lungă şi călduroasă. M-am sculat devreme. M-am schimbat de vreo 6 ori şi am aflat identitatea lu Mr. Bow Jr. . În a 2-a parte a serii am picat pe gânduri aşa că am participat foarte puţin la discuţii. Am rămas singură cu M. până la 12 când a trebuit să mergem acasă din cauză că s-au stins luminile.
DUMINICĂ- Zi enervantă când ştii că trebuie să te întorci acasă. M-am sculat la 1 şi i-am tocit obrajorii lu’ vărămiu. Ne-am plimbat aiurea vreo 4 ore şi în final, am ajuns acasă.  M-am trezit să-mi fac baie pe la 21 şi abia pe la 22 am început să îmi fac tema la română. E aiurea să faci tema cu 2 săptămâi înainte de vacanţă. În final, închei săptămâna cu postul ăsta fără rost.

joi, 2 iunie 2011

Nişte ţărani !


M-am săturat de postura de fată îngâmfată. Nu sunt, iar dacă aş fi nu mi-ar fi greu să recunosc, dar în momentul de faţă consider că nu sunt. Nu mă consider superioară nuştu’ cui, doar puţin mai cu capu’ pe umeri decât unii. M-aţi catalogat drept îngâmfată deoarece nu v-am băgat în seamă şi nici nu v-am dat apă la moară. Înţelegeţi frate că eu nu îmi pun în cap toţi urmaşii lu’ Adam şi Eva. Am primit un mesaj de la un bow în care-mi zicea că eu vorbesc numai cu băieţii de la oraş. Chestie total neadevărată. Eu vorbesc cu cine consider că merită, cu cine denotă ninţel creier şi mai ales cu cine nu îmi fte creierii la maximum din prima. Nu fac diferenţe între băieţii de la oraş şi cei de la sat pentru simplu fapt că unii băieţi de la oraş sunt mult mai ţărani decât ăi’ de la ţară. În primul rând, ţăran nu se referă nicicum la omul de la ţară, ci la omul care se comportă josnic, iar asta îmi aduce aminte de reclama de la vin, ăia cu Ce să le faci, nişte ţărani ! În al doilea rând, mă doare în cur de provenienţă, dacă ştii să te exprimi, să vorbeşti, să comunici, eclipsează tot.
Mă enervează la culme să aud că sunt îngâmfată, cu nasu’ pe sus, cu fiţe etc.etc. Ţi se pare ţie că am fiţe? De ce dragă, că nu te bag în seamă? Asta e doar  din respect pentru mine.  Am învăţat să nu mă bag în cârd cu toţi proştii şi să nu fac parte intr-un anturaj de piţipoance. Mi s-a zis că mă duc acolo pentru băieţi – pentru faza asta, mă pupaţi în cur toate! Păi, hai să o luăm logic, dacă mă duceam pentru băieţi, acum eram cu cineva de acolo, sau cel puţin astă vară. Nu s-a întămplat nimic, aşa că nu înţeleg la ce vă mai răciţi gura. Dacă n-aveţi ce face cu ea, sugeţi o acadea în morţii voştri ! Mai multe fiţe aveţi voi decât mine, priviţi-vă-n oglindă !