Status [4]

Nu poate să fie totul din mătase şi satin. De asta tot ce  e frumos durează al dracu’ de puţin …

Status [3]

În lumea asta de măşti şi de aparenţe, mă pierd în atâta ipocrizie..

Planuri care nu şi-au avut rostul

La începutul verii aveam planuri, oarecum absurde, referitoare la vara asta şi la ce ar trebui să se întâmple… Trebuia..

• Să dormim afară sau în fân. – Sau în casă. Vorbeam săptămâna trecută despre asta, dar mi s-a tăiat elanu după ce am stat ziua în fân şi am ieşit de acolo zgâriată pe picioare şi cu o stare de mâncărime de la el.
• Să mergem la Slănic la baie. – Vezi să nu. Nici măcar nu ne-am mai bătut cu apă vara asta, dar să mergem la baie.  Singura dată când am ieşit noi fetele din comuna a fost când am mers 5 ore pe jos, de la 10,30 până la 3 si ceva, prin căldură, ca să-şi ia Andreea nişte bluze.
• Să stăm până noaptea târziu. - Mda, 11 jumate, 12 fără ceva. Am stat într-o singură seară până la 1 fară 20 şi atunci ne-a trimis poliţia acasă.
• Băieţi frumoşi şi când zic asta mă gândesc la A… şi la mine :-” :))  - A., l-a găsit pe Făt-Frumos, iar eu, eu am început vara plăcându-mi de unu şi am terminat-o cu altul. Cel din urmă merită sugrumat.
• Să citesc Jurnalele lui Ştefan. - Asta chiar am făcut-o şi ca bonus, am citit şi “Forţele răului absolut”.
•  Să fac compunerile alea la engleză cu toate că la anu nu mai vine profa. - Nu le-am făcut şi nici nu le mai fac.
• Să ne mărim grupu’ şi să schimbăm din locurile pe care le frecventăm. - Şi câte schimbări a avut grupu nostru vara asta.. De la un grup de doar fete, am ajuns să stea şi băieţi cu noi. De la  4 fete, am ajuns la unul de 9 fete şi plus băieţii care mai stăteau cu noi. În ultimul timp stăteam şi câte 14. Locuri.. unde n-am stat noi vara asta !? De la distanţă de 2 minute de casă până la una de juma’ de oră.
•  Să ne batem aproape zilnic cu apă. -  După cum ziceam, ne-am bătut doar odată şi ne-a găsit să facem asta pe la vreo 5-6..
• Să facem panaramă de târg. - Mda.. a turnat cu găleata de târg, iar noi n-am avut umbrelă. A trebuit să mă duc acasă cu o fată să ne schimbăm că eram fleaşcă şi nu la modu 2-3 picături, ci fleaşcă ! Storceai hainele de ziceai că le-ai scos din maşină. A trebuit chiar să mă usuc şi la păr. În seara aia nici măcar n-am ieşit pe drum..
• Să ne dăm în coţomedia aia tâmpită din târg. - M-am dat o dată şi n-am mai vrut să încerc. Când am coborât din ea mergeam pe 7 cărări la ce ameţită eram..

La ce mă aşteptam eu să se întâmple, nu s-a întâmplat, dar în schimb tot am avut faze de ţinut minte.  Planurile mele nu mi-ar fi adus zâmbetul pe buze, la fel ucm o fac amintirile legate de ce s-a întâmplat vara asta. Sunt mult prea multe chestii de povestit şi foarte greu de înţeles dacă n-ai fpst cu noi la momentul respectiv. Două veri excepţionale, consecutiv.. ceea din 2012 sper să fie la fel de bestială ca astea – şi va fi, pentru că vor fi multe lucruri noi pentru noi.

Leapsa

1. Expresia pe care o foloseşti prea des?“Mi se rupe!”, “Aici!”, “Ascult!”, “Aşa, şi?”, “Tipic ei” , ” Mă laşi !? ” etc.

2. Melodia preferată?
Actuală? B.U.G. Mafia – Când Trandafirii Mor

 3. Eşti fericit/ă?Cum să nu.. :-j

4.Melodiile care te pot face să plângi?
“Nimeni Altu’ – Încă o poveste”, “ What’s Up – Povestea inimii”, “Cosol – Pentru noi”, Vescan – “ Voi fi acolo”, “ C.I.A – Unde e ea”, “ Ch’L feat Daff – Oare dacă”, “B.U.G. Mafia – Când Trandafirii Mor “, “Nosferatu’ – Cine te aşteaptă”, “Bitză – Război în doi” ..

5. Melodiile care îţi ridică moralul când lumea nu poate?
Nu cred că există.

6.Poţi spune că ai iubit vreodata cu adevărat?
Posibil.

7.Urăşti pe cineva?
Pe mine.

8.Daca ai putea, ai da timpul înapoi?
Cu siguranţă..

9. Ai încredere în oameni?
Da, dar nu totală.

10. Eşti printre norocoşii care ştiu că cineva îi iubeşte în momentul ăsta?Ai mei mă iubesc :o3

11. Crezi în dragoste la prima vedere?Nu.

12. Ce părere ai despre iubirile ţinute în secret?
Depinde.

13. Te-ai trezit vreodată dimineaţa cu regrete legate de trecutul tău?Am şi adormit cu ele..

14. Crezi în miracole?Nu.

15. Există lucruri pe care nu le-ai spus din frică sau ruşine?
Mdeah..

16. Ţi-e dor de cineva, în momentul ăsta?De foarte mulţi :o3

17. Cum îţi e mai bine, independent/ă sau alături de cineva?Depinde..

18. Ai înşelat/minţit/furat vreodată?Cine nu minte? Restul, nu.

20. Cum te vezi peste 10 ani?
Nepăsându-mi de restu’, preocupată cu mine.

21. Brunete sau blonde?Şatene..

22. Pentru fete-băiatul care e întotdeauna la modă, fotbalistul, sau artistul? Pentru băieţi-fata după care se întorc toţi, cea care îţi face ochi dulci doar ţie, sau cea independentă care nu ţine cont de părerea nimănui?
Băiatul care e întotdeauna la modă, dar şi fotbalist în acelaş timp.

23. Îţi plac surprizele?
Da!

24. Eşti uşor infulenţabil/ă? Îţi schimbi părerea sau punctul de vedere în funcţie de ceilalti?
Nu. Odată ce zic ceva, merg până la capăt.

25. Prietenii sau prietenul/a?
Ambii.

26. Te consideri o persoană curajoasă?În general, da.

27. Consideri că poţi să o iei de la început oricând vrei?Nu.

28. Ce apreciezi cel mai mult la o persoană?Sinceritatea, devotamentul, inteligenţa şi simţul umorului.

29. Merită oamenii o a doua şansă? Le-o oferi?
“Dă a doua şansă ca să şi-o ia în cap.” Dacă eşti iertat, cum mai înveţi din greşeli?

5 zile !!

Doar 5 zile.. Încă 5 zile şi o să mă trezesc la realitate. Visez, sunt încă în vacanţă şi nu vreau să se termine prea curând.. E prea bine aşa cum e acum, să mă scol târziu, să nu fac teme zilnic, să stau noaptea p-afară sau să mă îmbrac când şi cu ce am chef. De luni, asta ia sfârşit – mă voi scula de dimineaţă şi nu ştiu dacă voi reuşi, o să am teme peste teme şi de învăţat o groază, noaptea dorm, nu umblu’ d-an-sfeclea pe drm şi o să port 6-7 ore pe zi pantaloni negri şi cămaşă albă.  Va fi atât de plictisitor ştiind mereu ce-ţi rezervă ziua de mâine – ore stupide, teste, ascultări. Nu e mai marfă în vacanţă? Zile diferite, momente diferite, locuri diferite. De luni mă întorc iar în a 2/3-a bancă de la mijloc, aceeaşi colegi de care sunt sătulă ( marea majoritate), aceleaşi bănci nasoale şi cică o colegă nouă. O să fie aiurea, nu doar pentru mine, ci pentru toţi care începem şcoala că trebuie, nu pentru că ne dorim asta. Ultimul meu an de generală.. cât de straniu sună. Mi-e greu să mă întorc la şcoală cu gândul că odată cu începerea anului şcolar, acesta va duce spre despărţirea de multe persoane dragi mie. La anu’, pe vremea asta, o să fim răspândiţi prin tot oraşu’, la cine ştie câte şcoli diferite. Anul ăsta şcolar vreau să fie altfel, să fie memorabil, să nu ne mai fie teamă de ce spun alţii şi să facem ce simţim. Anul ăsta vreau să fim mai uniţi ca niciodată şi să petrecem timp împreuna şi în afara orelor de curs.. Chiar vreau asta, dar de la a vrea si pana la a face asta e cale lungă. Sper să avem un an bun, iar începerea lui o s-o sărbătoresc cu câteva zile înainte distrându-mă cu ale mele. Deci, de joi nu mai sunt iar pe blog.. doar până duminică. Mă duc să mă bucur şi eu de ultimele zile de vacanţă aşa cum trebuie.

Statusuri [2]

Am crescut! Am lăsat în urmă` un trecut ! Şi scum, cu capu` sus, pot spune că am ajuns unde am vrut  !

Statusuri [1]

Din cauza faptului că eu am o mare problemă cu statusurile de genu’ : ‘ Da-mi o poza cu tine ca sa pot sa-i arat la mosul ce sa-mi aduca de Craciun ‘, m-am gândit să postez zilnic câte un status care mie mi se pare destul de drăguţ şi în nici un caz asemănător cu cel de mai sus.

Sunt diferită de majoritatea.. Poate din simplu’ fapt că  mi-a plăcut si berea şi cartea  !

:-j

Am lipsit ceva vreme de pe aici ce-i drept, dar în timpul ăsta nu mă gândeam că voi fi criticată pentru caracterul meu şi pentru că-mi aştern gândurile aici.  Nu intentionez să dau detalii pentru că n-are rost, nu o să zic nimănui “Ia-te de ăla că are ceva cu faptul că am scris pe blog că am făcut curat într-un folder!”.  Dar cu toate astea mi se pare absurd, foarte absurd. Nu am zis niciodată că am nevoie ca blogul meu să fie citit, nu am întrebat pe nimeni niciodată ce ar vrea să citească pe blogul meu pentru simplul fapt că e al meu. Aici scriu eu, scriu ce fac, cum fac şi îmi descarc gândurile cum vreau.  Nu o să jignesc pe nimeni, doar pentru simplul fapt că interpretează greşit faptul că blogul meu nu este privat. Nu e privat pentru că ajut cu statusuri, iar că scriu posturi despre ceea ce fac e treaba mea. Nimeni nu te pune să citeşti, nimeni nu te pune să mă agreezi. Am 14 ani şi sunt mândră.  Nu gândesc ca la 14, stai liniştit. Nu o să încerc să demonstrez cât gândesc şi cât de matură pot fi, am prieteni, am cunoştinţe şi rude care ştiu de ce sunt în stare. Nu o să zic ” Uite, ăla m-a criticat, ce rost are să mai scriu?”. Dacă va fi să nu mai scriu, o să fie din cauză că pur şi simplu m-am săturat, că am găsit ceva care merită atenţia mea mult mai mult decât un blog stupid. Niciodată nu voi abandona ceva doar pentru că mi s-a criticat vârsta, numele, locul naşterii şi mai ştiu eu ce-l f*tea grija pe ăla.  Am văzut nişte comentarii,  pro şi contra ăluia.. dar sunt de acord cu cele contra lui şi nu din cauză că în post mă jignea pe mine, ci pentru că e pur adevăr. Mi se rupe de ce crede cine ştie ce necunoscut despre mine. Dacă veţi vedea că posturile nu or să mai fie ca înainte se va întâmpla doar din cauza faptului că am lipsit toată vara şi m-am schimbat mult.

Sentimente de vară

A luat sfârşit vacanţa.. reiau totul, rutina mea zilnică de şcoală, mess, blog şi somn. Mai e o singură săptămână pe care din păcate trebuie să o petrec acasă. Mă omoară gândul ăsta.. n-am mai stat acasă de.. două luni. Am plâns că a trebuit să vin acasă şi nu ascund asta. M-am ataşat de prea multe persoane acolo ca să se termine totul dintr-o dată.  Mi-e atât de greu să mă acomodez la vechea mea viaţă.  De fapt, sunt atâtea chestii care mă împiedică să fiu cum eram înainte. Nu mai sunt la fel, s-au întamplat prea multe ca să fiu la fel. Toate certurile care au avut loc vara asta.. nu m-au doborât, ci m-au făcut mai puternică, la fel ca şi toate loviturile primite. Vor rămâne multe amintiri legate de vara asta, vor rămâne iubiri lăsate în urmă.. Ah, am început vara cu gândul la unul şi am terminat-o cu gândul la altul.

Se vede atât de clar că e toamnă.. Ziua s-a micşorat, şcoala se apropie, distracţia nu mai e în toi. Îmi doresc să fi rămas la ţară, dar cumpărăturile şi pregătirile pentru ultimul meu an de generală m-au împiedicat să fac asta. Voiam să petrec şi eu ultima săptămână de vacanţă acolo, fiind alături de ai’ mei până în ultimul moment. Cel mai rău e că ne-am certat aşa pe final de vacanţă, fix aseară, cu o zi înainte să plec. Dar am trecut peste, ca de fiecare dată.. am lăsat ca amintirile plăcute să le combată pe cele urâte. Nu vreau să-mi amintesc certurile legate de vara asta, ci toate serile frumoase în care râdeam şi glumeam continuu. Câte seri la rând am stat şi am jucat cărţi? Câte pungi de seminţe şi pachete de  gumă am golit noi vara asta? Dar mai ales, câte drumuri am făcut şi pe unde n-am umblat noi vara asta? Am ieşit până şi din sat, am mers 5 ore pe jos prin căldură, în fiecare seară mergeam pe puţin o jumătate de oră ca să stăm liniştite la cap de linie, dar nici măcar un sfert din efortul nostru nu contează, pentru că atâta timp cât eram împreună, ne simţeam bine oriunde. N-a fost vara aia spectaculoasă la care mă aşteptam, a fost mai mult de atât. N-a fost deloc ce-am vrut eu, pentru că niciodată nu mă gândeam că o să ne dovedim 3 luni în şir cine în cine poate avea încredere. Vara asta n-a fost dovada distracţiei de care suntem noi în stare, ci dovada prietenei strânse pe care o legăm. Au fost atâtea certuri care nu ne-au afectat grav, ci s-au finalizat cu promisiuni de genul ” Nu ne vom mai certa niciodată pe ceva stupid!”.  Ce regret legat de vara asta? Palma aia pe care am dat-o într-unmoment de furie, iar indirect, regret că sunt din Ploieşti. Am copilărit cu voi, în Bertea, de mică petrecându-mi vacanţele acolo. Am luat o pauză, dar anul trecut am reluat totul şi sunt extrem de fericită din această cauză. Acolo ştiu că am prieteni adevăraţi, care ţin cu adevărat la mine şi ştiu că mereu e măcar o persoană care poate să mă asculte şi mai mult de atât, să-mi dea sfaturi şi să mă trezească la realitate. Mulţumesc Andreea, pentru toate cuvintele care m-au făcut să nu mai ratez ocazii d-ampulea şi să am mai multă încredere în alegerile mele. Mulţumesc Anda, pentru faptul că ai fost de acord să nu ne mai certăm cu toate că eu nu meritam asta după cuvintele dure pe care ţi le-am adresat. Mulţumesc Marta că mi-ai arătat mereu că pot avea încredere în tine, cu toate că ştiai că alţii nu au. Mulţumesc tuturor că mă faceţi să mă simt acolo mult mai bine decât acasă.

Partea rea din toată povestea asta? Nu sunt cine ştie ce ciudăţenie supranaturală care să se împartă în enşpe părţi. Aş vrea să fiu şi aici şi acolo, cu toate că de Ploieşti mă leagă mult mai puţine lucruri. Mă leagă în primul rând şcoala, pe care oricât mi-aş dori să o schimb, gândul la viitorul meu mă împieică să fac asta. În al doilea rând şi aici sunt persoane care ţin la mine şi o amintesc pe Aleksa, care pe parcursul anului şcolar îmie întotdeauna persoană de sprijin şi cea care ştie tot despre mine. Iar în al treilea rând, obişnuinţa mea faţă de posibilităţi. Rezist 3 luni fără Balif, fără dulciurile mele preferate, fără reviste şi tot felul de chestii pe care acolo le găseşti mai greu, dar să stau mai mult acolo, fără Ploieşti, nu ştiu dacă aş rezista.

Am să mai povestesc săptămâna asta despre ce mi s-a mai întâmplat. Din acest moment, voi fi iar activă pe blog. Mulţumesc celor care mi-au dus dorul în această vară..